Gândesc negativ Viața e haotică

Contagiunea urbana – Stress & Burnout

Stresul poate fi determinat de stimuli reali sau imaginari care sunt vazuti ca amentintatori, fizic sau psihic. Prin urmare unii sunt mai capabili sa se adapteze decat altii. Poate sa fie o reactie de moment ce dureaza putin, de exemplu sa ramai blocat in trafic, sau poate sa dureze foarte mult timp, daca te confrunti cu probleme legate de relatie, pierderea unui membru al familiei sau o alta situatie mai serioasa. Stresul devine periculos cand intervine in abilitatea de a duce o viata normala pe o perioada lunga.

Atunci cand suntem stresati, corpul nostru raspunde ca si cum suntem in pericol, hormonii grabesc viteza inimii, ne fac sa respiram mai repede, si avem un plus de energie. Acest efect il numim raspunsul ‘lupta sau fugi’ in fata stresului. O anumita cantitate de stres este utila, mai ales cand ai nevoie sa reactionezi repede sau sa lucrezi sub presiune, ne poate ajuta sa castigam o cursa si sa ne atingem termenele limita la serviciu.

Insa in cazul in care stam sub efectele stresului prea mult timp, si intens, acesta poate avea efecte negative. Poate sa fie legat de dureri de cap, dureri de stomac, de spate, insomnii, poate slabi sistemul imunitar facand mai grea recuperarea in cazul unei boli. Daca exista probleme fizice existente deja, stresul le va inrautati. Ne poate face sa avem schimbari de dispozitie, tensionati, deprimati, relatia in care suntem poate avea de suferit, poti sa nu mai aduci aceleasi rezultate la scoala sau serviciu.

Este un cuvant folosit foarte des, si nu exprima adevaratul impact pe care il poate avea asupra vietii, increderii in sine, starea mentala, a relatiei si sanatatii psihice.

In cazul psihoterapiei, aceasta abordeaza problemele uzuale de viata prin intarirea rersurselor personale, cresterea flexibilitatii si a rezistentei emotionale (o auzim des ca si ‘rezilienta‘). Recuperarea inseamna, atat la nivel emotional, mental si spiritual, sa construim o alianta sanatoasa intre minte, corp si emotii, sa incurajam gestionarea stresului si un stil de viata sanatos.

Este adevarat ca mintea noastra poate sa traga concluzii rapid despre cele mai grave scenarii posibile, sa se ingrijoreze si sa aiba comportamente de autosabotaj. Ne putem simti coplesiti, ca ne-am pierdut directia, sa ne pierdem centrul personal.  Aceste tipare de ganire contribuie la boala, la a ramane blocat in relatii, si la pierderea stimei de sine. Este important sa lucram pentru a intari sanatatea mentala si emotionala.

In cazul stresului, abordarea pentru o gestionare potrivita a stresului din perspectiva integrative este una a explorarii proprii, identificarea factorilor care provoaca griji, constientizarea temerilor si suferitelor reprimate care limiteaza libertatea psihologica. In momentul in care exista constientizarea factorilor care declanseaza durere, reactii, vechile tipare nu mai au influenta. Se pot stabili obiective pentru comportament noi sanatoase, cand si noi modalitati de gandire si atitudine.

Corpul este programat sa reactioneze la stres in moduri care sa il protejeze de amenintari si agresori. Astfel de factori nu mai sunt asa actuali astazi, cum modul de viata s-a schimbat, insa reactia in fata unui stimul ca perceput perciculos, este aceeasi, de stres. Adrenalina mareste viteza batailor inimii, ridica tensiunea si incurajeaza eliberarea rezervelor de energie. Cortizolul, hormonul stresului, mareste zaharul (glucoza) in sange, mareste utilizarea creierului de glucoza si mareste disponibilitatea substantelor care repara tesuturile. Cortizolul altereaza sistemul imunitar si inhiba sistemul digestiv, cel reproductiv si de crestere. Practic, toate sistemele sunt oprite pentru moment, pentru a asigura supravietuirea.

Acest sistem de alarma natural comunica si cu regiuni din creier care controleaza dispozitia, motivatia si frica. In momentul in care stimulul nu mai este present, hormonii revin la normal, acest sistem de raspuns la stres se autoregleaza. Insa in momentul in care factorii stresori sunt mereu prezenti si in mod constant te simti atacat, acest sistem ramane pornit. Asta inseamna supraexpunere la cortisol si alti hormone specifici raspunsului la stres, si deranjeaza intregul process natural al corpului. Asta ne supune la un risc ridicat de anxietate, depresie, probleme digestive, probleme ale inimii, insomnia, probleme ale memoriei si concentrarii. Din aceste motive este foarte important sa gestionam potrivit factorii de stres din viata noastra . Ne poate afecta corpul, gandirea si emotiile, cat si comportamentul. Sa putem recunoaste simptomele uzuale ce cauzeaza stress poate sa fie un avantaj in procesul de a-l gestiona.

Rapunsul personal la solicitarile externe determina nivelul de stres. Sunt doua feluri de tipuri de stres, acut si cronic. Stresul acut, cunoscut ca si raspunsul “lupta sau fugi”, este reactia imediat a corpului in fata perceptiei unei amenintari, provocari sau temeri. Acest raspuns la stres este imediat si intens si in anumite circumstante este tulburator (de exemplu un interviu pentru un loc de munca sau a lua o amenda de circulatie). Stresul cronic poate sa fie chiar benefic cum duce spre actiune, motiveaza si energizeaza. Problema apare cand acesta dureaza timp indelungat. Acesta este ceva mai subtil decat cel de mai sus, iar efectele pot fi de mai mare durata.

Stresul poate aparea si din motive interne, fara ca ceva sa se intample efectiv. Ne putem produce singuri factori de stres interni. Emotii si ganduri care ne apar in cap si cauzeaza nelinisti, si ii cunoastem ca factori stresori. Acestia pot sa fie temeri, nesigurante si lipsa de control, credinte si asteptari.

Putem sa ne controlam gandurile, desi aceste atitudini, temeri, credinte si asteptari sunt in noi de mult timp si necesita ceva efort pentru a le schimba. Strategii pentru a gestiona acesti factori interni pot include recadrarea gandurilor, provocarea gandurilor negative, folosirea tehnicilor de relaxare, terapie si suport.

A cauta suport este foarte important. Acceptarea ajutorului din partea prietenilor, familiei si prin terapie poate imbunatati abilitatea de a gestiona stresul.

Abordarea integrativa asupra stresului implica mai multe perspective de abordare pentru a incuraja flexibilitatea, vindecarea si schimbarea.

Colaborarea este un element central. Responsabilitatea terapeutului este sa raspunda la resursele prezente ale clientului, la punctele forte ale sale, pentru a intari credinta ca el este in control si responsabil de propria bunastare.

Terapia ofera un mediu suportiv si sigur pentru a trece prin procesul gandirii si cel emotional, pentru a duce spre revelatii si a invata noi modalitati de gestionare.

Constientizarea, atentia sporita si calmarea proprie, sunt metode excelente de a duce catre gestionarea potrivita a raspunsului la factori stresori, de a minimiza comportamentele problematice si de a construi relatii.

Ce reflectii aveti despre stres si burnout?

 

Leave a Reply